Misiune - Biblioteca Municipala "Ștefan Petică" Tecuci

Ministerul Culturii
Primaria Municipiului Tecuci
Go to content

Main menu:

Prezentare

Biblioteca Municipală ”Ştefan Petică” monument de arhitectură

Biblioteca Municipală ”Ştefan Petică” ocupă două clădiri oarecum diferite ca arhitectură dar care, din punct de vedere cromatic, se leagă între ele.
Cea mai scundă – care datează din anul 1912 şi a aparţinut Societăţii Anonime ”Banca Tecuciului” – impresionează prin faţadele cu bosaje ce includ deasupra cornişei un frumos atic cu baluştri.
Ferestrele sale: trei la stradă şi două în preajma intrării – cărora li se adaugă şi uşa de acces cu partea superioară în semicerc – conţin ancadramente cu cartuşe şi solbancuri cu medalioane baroce. La intrare a fost introdusă o coloană clasică ce susţine antablamentul. Din holul mic dominat, din 28 octombrie 1994, de medalionul în basorelief realizat de sculptorul tecucean Dan  Mateescu, se pătrunde în vechiul foaier transformat astăzi într-o galerie de expoziţii. Iluminarea acesteia se face natural, direct din plafon şi, respectiv, prin acoperiş, decupajul protejat de sticlă mată, fiind mărginit de un vrej de frunze dispus în chenar.
Din foaier se accede în trei încăperi (există şi o a patra, dar aceasta aparţine clădirii alăturate). Cea mai spaţioasă şi mai luminoasă, cea dinspre stradă, adăposteşte secţia de împrumut pentru copii.


Cealaltă construcţie ridicată pe locul vechiului hotel ”Bogdan”, a cărei arhitectură a imitat-o cu scrupulozitate – este mai semeaţă şi, desigur, mult mai solidă. Edificiul fostei Societăţi de Credit şi Economie ”Prevederea” a fost înălţat înaintea Primului Război Mondial de Nestor Cincu. În momentul inaugurării, aceasta fusese prima clădire din Tecuci cu structură de rezistenţă, şarpantă şi acoperiş, realizate integral din beton armat. Ca şi clădirea cu parter, prezentată anterior, imobilul ocupă o poziţie de colţ, aşa încât ornamentele cu motive geometrice de deasupra


ferestrelor îşi desfăşoară repertoriul lor pe ambele faţade îndulcind, pe cât posibil, severitatea liniei generale.
În zona etajului, faţadele sunt secţionate de câte o uşă ce posedă, în partea superioară, arhitrave cu motive vegetale, iar la nivelul pragului câte un balcon.
Parterul clădirii este ocupat, în prezent, de secţia de împrumut pentru adulţi (în care se accede din foaierul celeilalte clădiri) şi de depozitul sălii de lectură. La etaj se poate ajunge pe o scară interioară. Aici se găsesc mai multe săli de diverse dimensiuni, în cea mai mare dintre ele fiind instalată sala de lectură.

Stimulaţi de iniţiativa bârlădenilor, un grup de intelectuali entuziaşti din Tecuci, în frunte cu Constantin Gheorghiu, Al. Lascarov - Moldovanu şi Constantin Petraş, va pune, în toamna anului 1907, bazele primei ”biblioteci publice a oraşului Tecuci”, ale cărei colecţii proveneau numai din donaţii. Din lipsa fondurilor, după trei ani, instituţia a trebuit să-şi înceteze activitatea.
O altă tentativă de fundare a unei biblioteci aparţine comitetului Ateneului Cultural ”Ştefan Petică” care, în anul 1924, a reuşit să creeze, totuşi, o bibliotecă publică, cu un fond de 2461 volume, ce au fost puse la dispoziţia celor interesaţi până în anul 1927.
În baza indicaţiilor formulate în ordinul circular nr. 27369 al Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor, pe data de 12 septembrie 1931, în sala de recepţie a Primăriei, profesorii învăţământului liceal, întruniţi într-o consfătuire de lucru, vor decide înfiinţarea unei biblioteci comunale, în scopul ”luminării populaţiunei nevoiaşe, care n-are putinţă materială să-şi cumpere cărţi, reviste etc. pentru citit”.
Cu acest prilej, au fost împuterniciţi să se ocupe de organizarea noii biblioteci profesorii de limbă româna: Nelly Popovici, Maria Vartic, Constantin Solomon şi Elena Ruţă.

Pentru că Ateneul Cultural îşi încetase activitatea, cărţile din biblioteca sa vor fi cedate Bibliotecii Comunale abia înfiinţate.
Neavând de la bun început un local corespunzător şi nici un bibliotecar plătit, biblioteca va funcţiona numai cu numele, colecţiile sale rămânând închise într-o cameră
de-a Primăriei. De abia la 1 aprilie 1935, Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie, în clădirea donată de familia Cincu.În primăvara anului
1937, putem spune că tânăra instituţie întrunea cu adevărat condiţiile propice bunei sale funcţionări. Fondurile de carte, organizate şi fixate în întregime de către bibliotecarul custode, erau, în sfârşit, puse la îndemâna cititorilor doritori de lectură ”în toate zilele de lucru şi sărbătoare”.

Diriguitorul acesteia, avocatul Vasile S. Radu, voind să sporească resursele bibliotecii, apelează la instituţii de cultură, la edituri şi chiar la unele personalităţi ale ţării, cerându-le să doneze cărţi pentru biblioteca abia pornită pe făgaşul său. Astfel, în anul 1940, numărul publicaţiilor se cifra, deja, la peste 9000 volume. Din nefericire, toate acestea nu se împrumutau acasă, ele trebuind a fi lecturate doar pe loc.
Spre sfârşitul războiului, fondul cel mai de preţ al bibliotecii, alcătuit din cărţi vechi, ediţii princeps, manuscrise, lucrări de artă, arhiva şcolilor din secolul trecut ş.a., aflându-se evacuat cu un vagon lângă Bucureşti, a căzut pradă flăcărilor cauzate de explozia unei bombe.

De la 18 decembrie 1955, când s-a mutat în strada Republicii, mai întâi în clădirea de la nr. 9, mai apoi, în cea de la nr. 11, instituţia capătă denumirea de Biblioteca Centrală Regională, preluând şi sarcina îndrumării activităţilor bibliotecilor comunale din raionul Tecuci. Acest prerogativ va înceta din anul 1968, când devine Bibliotecă Municipală, menirea sa fiind aceea de a satisface nevoile de lectură ale populaţiei oraşului. De la 28 octombrie 1994, instituţia poartă numele scriitorului Ştefan Petică.
Biblioteca deţine astăzi 131661 u.b. (unităţi de bibliotecă) ce sunt consultate anual de peste 5608 utilizatori (cititori) de vârste şi profesii diferite. Zilnic frecventează Biblioteca aproximativ 280 de utilizatori. Aceştia beneficiază de serviciile a trei secţii de împrumut la domiciliu (secţia de carte pentru copii, secţia de carte pentru adulţi, secţia de carte în limba franceză), o
sală de lectură cu 32 de locuri, galeria de artă ”Helios”, în ambianţa căreia se desfăşoară nenumărate expoziţii, şi Centrul de Internet pentru Public, deschis în anul 2010.
Biblioteca are în dotare 17 calculatoare conectate la Internet, din care 10 sunt la dispoziţia utilizatorilor.
Datorită dotărilor de care a beneficiat în ultimii ani în cadrul bibliotecii s-au desfăşurat diverse schimburi de experienţă, coordonate de Biblioteca Judeţeană ”V.A.Urechia”. În cadrul ANBPR, filiala Galaţi în 2010, pe timpul verii a funcţionat la Biblioteca Municipală o şcoală de vară, iar în decembrie 2010 şi februarie 2011 s-au desfăşurat, tot sub îndrumarea Bibliotecii Judeţene, cursurile ”Bazele serviciilor noi de bibliotecă” la care au participat aproximativ 30 de bibliotecari.

Biblioteca reprezinta centrul de informare si documentare al comunitatii. Orice localitate care se respecta, isi respecta biblioteca, institutie care da masura civilizatiei si generozitatii cetatenilor din comunitate. O comunitate traieste din punct de vedere spiritual prin carte si biblioteca, aceasta fiind calea cea mai accesibila, cea mai apropiata de sufletul omului.



Back to content | Back to main menu